Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Sub un cer de cobalt

1 min lectură·
Mediu
Demult nu ți-am văzut chipul
Ape vii și ape tulburi au curs peste case de lemn
Până în căușul palmelor,
Au răsărit copacii ploioși de sub scoici de cobalt
Și tălpile, umilele tălpi însângerate de zăpada prea aspră
Au lasat în urmră flori-de-colț.
După ziduri de var neumbrit –
O fâșie de curcubeu, poate o eșarfă
Se agată în vânt de porii însetați de viață
Și umbrele, umanele umbre
Se scurg în fluvii de petrol subpământene.
Demult nu ți-am văzut chipul,
Inorogii purtau prin otavă stârvul primăverii.
Este un dor amarnic în luntrele ruginite.
Doar mâinile carbonizate de călugăr –
Spun
Doamne, ce mult te iubesc.
023.469
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
106
Citire
1 min
Versuri
17
Actualizat

Cum sa citezi

Madalin Ciortea. “Sub un cer de cobalt.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/madalin-ciortea/poezie/1735930/sub-un-cer-de-cobalt

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@cezara-raducuCRcezara răducu
mădălin,poemul tău e ca un balsam, ca o izbîndă în fața unui timp, care-și închipuie cu aroganță că el va vindeca tot. Nu și iubirea..ea rămîne, acolo în căușul palmelor.a fost curcubeul meu pentru ziua de azi, cînd m-am simțit fără aripi. sincer,
0
@madalin-ciorteaMCMadalin Ciortea
Da, uite ca m-ai intuit!

Asta si am vrut sa fie, un contratimp al mersului modern catre fantana cu altfelitate. M-am intors la lucrurile simple, la ceea ce iubim cand iubim si la ceea ce se degradeaza cand nu suntem noi sau cand suntem luati de valul rece al modernitatii neadaptate.

Multumiri pentru comentariu! Sa ne citim cu drag.
0