Vechile vise le-am fiert in ciaun
iar tu ai devenit
o sala imbietoare de spital
pentru arsura mea nevindecata.
Printre multimea paturilor
am avut revelatia
ca niciodata arsura
din mijlocul
Blestemul fiintei tale
M-a posedat
Atunci cand am baut
Cianura placerii
De pe buzele tale
Polenul aripilor mele
S-a transformat in clei
Ce ma tintuie
Pe pamant,langa tine
In
Nebunule indragostit,
de ce ai evadat
din sanatoriul
trairilor mele?
De ce nu ti-ai inghitit cuminte
din sase in sase ore,
pastila tacerii?
Tratamentul trebuia respectat
ca sa-si faca
Aproape de mine erai
si cuvantul nu se putea rosti,
prea verde era frunza uitarii
si pre crud
aerul
dintre noi.
Aveam nevoie de minciuni
pentru mine,
si tu
pentru
Mi-am luat sufletul in palme,l-am mangaiat tandru si l-am intrebat:\"Ce ai?\"iar sufletul m-a privit cu ochi mari ca de copil de tara si mi-a raspuns\"Mi-e jele!\"
Am ramas sa te scriu
acum
cand nu-ti mai pot spune nimic
rog cuvintele sa te scrie
asa cum te-am vazut atunci
asa cum te simt acum
departe
ca o silaba
de un cuvant care asteapta
Am crescut in betia
Respirata prin narile tale
N-auzind decat glasul cocosilor
Ce promitea un alt inceput
Si...o alta betie:
O plutire lina ,
Sperand catre un necunoscut
Previzibil si
Voi,spiritele apasate,ingradite,
spiritele care tanjesc
dupa mari expansiuni...
Imbatati-va!
Lasati marile explozii
sa se elibereze,
sa sparga ingradirile,
cercurile de fier!
Imbratisati cu
Iubindu-te as fi vrut sa-ti dau tot
Nu tot ce-am avut,c-am avut prea putin
Dar tot ce ti-ar fi trebuit
Ca sa fii fericit:
Lumina topita-n caise si-n lanuri
Zorii-mbalsamati de freamat si
Mi-e frica de unu
si-apuc privirea intre degete
pipaind lucrurile incerte,
ajungand undeva in partea stanga
in dreptul ferestrei
de unde vine caldura
ce mi-a inviat in plina iarna
mugurul
M-a ametit vartejul glasurilor
ce-mi maltrateaza timpanele
cu aceleasi sfaturi incerte.
Nu le inteleg semnificatia
e lipsita de esenta organica
a respiratiei tale.
Ma ameteste lumea
ce-si
Ieri ,pe inserat,
mi-ai aspirat
particulele sufletului,
muscandu-mi privirea
pana la sange,
pironidu-mi incheieturile
pe rugina infecta
a existentei tale
si slobozind otetul
refuzului
Viata e nula
Ca un mare zero
Fara dragoste si fara ura,
Fara sacru si fara profan,
Fara virtute ori decadenta.
E scena pe care se tarasc
Molii paroase spre intuneric
Temandu-se sa nu
N-are a face
Ca lumea nu ne vrea
Ca ne despart anii
Si kilometrii...
N-are a face
C-alergam prin labirinturi
Fara sa gasim vreodata
Portita comuna.
N-are a face...
Pentru ca daca
LA