Pierdut

Sa poti
sa visezi
atunci cand mori
cu ochii plansi
in dragostea oarba
si mainile albe
imperecheate-n gol
cu vorbele dulci, zemoase
si pline de namol

ma ropotesc si port
pe mine haina ce-i tesuta
din mii si mii de lacrimi
si ma adun in ceruri
cu tunete sa tip
pentru o clipa vaga
sa ma transform in zbir
ca Dumnezeu sa fiu

si dor,
mi-e dor
copt intro para
la porti ma vor
cei napaditi de luna
si cei ce poarta runa
pentru prinsori in bruma.