Poezie
Bebe
1 min lectură·
Mediu
femeia portret
al unei pietre de mare
ma cununa in soare
eu... ca o lepra
salvata de timp
inghit nesimtit
din pelin
femeia ma prinde
in lacul de flori
unde-mi saruta
pachete de nori
femeia
cu zambet de floare
ma arde-n retina
curbata in zare
femeia
portret de lumina
ma cheama sa rad
in viata-mi straina
femeie, eu mor
femeie,
femeie, te-ador!
002358
0