Poezie
Ploaia
1 min lectură·
Mediu
Ploaia
Plouă atât de greu în noaptea asta,
Dumnezeu s-a prăbușit pe câmp.
După stătute veacuri acum doarme
șiroaiele-i frământă pieptul gol.
Plouă atăt de greu în noaptea asta,
Ierburile se smulg să fugă din grădină,
în ceafă am visul despre dimineață.
Prin apele umflate cum înoată
străini înspăimântați de viață.
Plouă atât de greu în noaptea asta,
Dumnezeu se întinde cum s-ar dezmorți
când fulgerele-i trec prin oase.
Dar mâine îl voi trezi să suie-n cer,
străinilor le voi săpa alte lăcașe,
Și-abia atunci mă va cuprinde dorul
rămas de veghe singur lângă ape.
Plouă atât de greu în noaptea asta.
004.578
0
