Scrisoare unui chip necunoscut

Incerc să-ți scriu de mult timp.Încep,șterg,mai adun gânduri,încep,șterg.Știu cine ești,știu ce îți place și ce nu agreezi,știu ce se ascunde in spatele ochilor tăi ,dar nu știu culoarea lor.Mi-e teama că intr-o zi drumurile ni se vor intretăia și nu-ți voi recunoaște chipul.Vom trece unul pe langa celalalt si ne vom indeparta cu noi insine si gandurile noastre.Și niciodată nu vom ști cât de aproape am fost.Sau poate chiar ne-am ciocnit accidental ,dar nu am ridicat privirea.Doar tu vezi dincolo de ea.Dincolo de cuvinte.Doar tu întrebi și-ți iei răspunsurile din tăcere.Din fărâmile de tăcere.Te vei scufunda in privire ,căutător de comori,iar liane de disperare,tristețe,singurătate ,se vor agața de trupul tău și nu te vor mai lăsa să pleci.Și îmi vei încălzi sufletul înghețat de ...lipsa ta.