Poezie
Atât de aproape și totuși departe
1 min lectură·
Mediu
Mi-e gândul la tine cum bine o știi,
Dar ție nu-ți pasă și-n umbră te ții.
Din timpul tău scurt mai cedează-mi o parte
Atât de aproape, atât de departe...
Când sufletul gol mi-e și inima-mi arde,
Iar mintea îmi naște idei cam bastarde,
Te văd cum apari dintr-un nor mai aparte,
Atât de aproape, atât de departe...
Îmi pari o prințesă închisă în turn,
Păzită cu zel de-un voinic taciturn,
Iar ochii-ți lucesc ca doi aștri în noapte,
Atât de aproape, atât de departe...
Sărutul ți-e dulce, dar buzele reci,
Vorbești cu sfială și-n basme mă-ntreci;
Te vreau lângă mine, dar tot ne desparte,
Atât de aproape, atât de departe...
Mă iartă iubito că-ți scriu printre rânduri
Dar jale mi-e-n suflet și negru-s în gânduri
Doar tu mi-aduci pacea cu dulcile-ți șoapte
Atât de aproape și totuși departe...
013462
0
Prin fire nevăzute
Se leagă vise
Poveștile nescrise
Rămân ascunse-n suflet