Poezie
Om bun
1 min lectură·
Mediu
Om bun de lângă mine
Te-ai rătăcit în gânduri.
Nu vrei să auzi, să vezi pe nimeni,
Nici măcar pe cei care te iubesc.
Te ferești de șoapta lor dulce
Și te izolezi în camera sufletului tău bântuit de trecut.
Totul dispare în negură ...
Emoții, sentimente pozitive
Devin dintr-odată ceață rece.
Viața te lovește de multe ori
Până te face puternic.
Cazi și te ridici
Și cât de drag îmi ești tu mie,
Omule bun ...
Trebuie să ai puterea să te ridici singur
Să speri, să iubești și să trăiești,
Mișunând prin necunoscut și imprevizibil
Și într-un final îți vei descoperi drumul tău,
Ceața se va ridica
Și-atunci îi vei vedea din nou cu ochi limpezi
Pe oamenii care te iubesc.
001.321
0