Poezie
O genune
1 min lectură·
Mediu
Gânduri, gânduri mă străbat.
Viață, scopuri, lucruri, sensuri,
Toate astea le dezbat,
Ocupându-mi mii de ceasuri.
Dau răspunsuri, iau răspunsuri.
Mă învârt și mă așez,
Înglobez iar înțelesuri,
Puțin însă le păstrez.
Spre liman vreau să mă îndrept,
Dar mai rău mă înpotmolesc.
Ș-atunci dreg câte-un concept
Într-un stil copilăresc.
Diferența însă este,
Căci copilul vesel spune.
Iar la mine toate-s triste,
Chiar mai rău, sunt o genune.
002110
0