Liviu Nanu
Verificat@liviu-nanu
„Am terminat o poezie./O corectez, o transcriu, /m-așez în ea comod ca-ntr-un sicriu (Traian Călin Uba)”
Colaborări cu versuri şi proză la revistele: „Literatorul”, „Transilvania”, „Feed Back”, „Litere”, „Viaţa militară”, „Atitudini”, „Symposion”, „Ziua literară”, „Euromuseum”, „Singur”, „Oglinda literară”, „Banat”, „Citadela”, „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, „Cetatea culturală”, „Dor de dor”, „Caiete Silvane”, „Sud”, „Placebo”, „Caligraf”, „Meandre”, „Contrasens”, „Argeş” – octombrie 2014, „Teleormanul cultural”, dar şi…
Colecțiile lui Liviu Nanu
Virgil – Eu intenționam să scriu o proză scurtă cu același nume. Am amânat proiectul sine die, dar nu l-am abandonat. Film, nu. Auzi la el, Fellini:). Iar văduva are și ea rostul ei acolo, poate e un simbol, mai știi?
Iarina – ai dreptate, cred că voi schimba „fonfleuri” cu „goblenuri”, nu știu ce mi-a venit, nu e cea mai bună soluție. Atmosfera anilor 50-60 spui tu…Vezi, și în arta fotografică se poartă sepia pentru atmosferă. Hai să spunem că am împrumutat procedeul. În felul acesta ies cu obrazul curat.
Liviu – ai dreptate, poezie este împărțită în două părți, chiar trei. Chiar mă gîndisem că dacă aș elimina primele două strofe, tot ar rămîne ceva, poate partea cea mai importantă. Dar eu o prefer așa cu imperfecțiunile ei , cum bine le-ai numit. La Croce am citit ceva despre opera cu imperfecțiuni…uite, dau un citat:
„Opera cu imperfecțiuni nu este tot una cu opera urâtă, operă care nu se naște ca poezie, iar dacă trăiește, trăiește prin alte mijloace; ci este aceea născută ca poezie, creatură cerească ce poartă pe hlamida ei semnele trecerii pe pământ. Poetul (ca și omul moral, a cărui acțiune nu este niciodată lipsită în întregime de impurități) suferă din pricina imperfecțiunilor pe care le observă în opera sa și ar vrea să le înlăture până la ultima; el visează mereu să o trimită în lume (…) „înveșmântată într-o albă mantie”, strălucind de puritate în ochii privitorilor din „fiecare ținut”. (…) În poezie nu se întâlnesc numai imperfecțiuni care, prin definiție, se pot îndrepta, și sunt de cele mai multe ori efectiv îndreptate în cursul travaliului și în reluările momentului creator, ci și elemente nepoetice și de neîndreptat, care nu trezesc în cititor, cum nu treziseră nici în autor, neplăcere și reprobare, ci sunt privite cu un fel de indiferență. Aceste sunt părțile structurale sau convenționale, care există în orice operă poetică, când abia vizibile, când bătătoare la ochi, mai cu seamă în operele de mare întindere și complexitate.”
Pe textul:
„Fana" de Liviu Nanu
Pe textul:
„Fana" de Liviu Nanu
Pe textul:
„Nadă pentru undița mea" de Adi Cristi
Pe textul:
„autoportret cu mincinos" de Liviu Nanu
Pe textul:
„Poem erotic ratat" de Cristiana Popp
RecomandatPe textul:
„Didactică" de Florina Daniela Florea
Pe textul:
„Botanica vârstei" de Adi Cristi
RecomandatPe textul:
„Didactică" de Florina Daniela Florea
Pe textul:
„în căruță" de Liviu Nanu
Pe textul:
„Epitaf nouă" de Paul Bogdan
Însă ce facem stimată și talentată autoare cu doar două poezii? Eu am pus pariu cu cîțiva colegi de aici că nu trece anul și mai pui măcar trei că nivelul 50 e cam mic.
Pe textul:
„Pygmalion" de Ana Melinte
Pe textul:
„Aripa - spin" de Ana Melinte
Pe textul:
„Simona Marcu [ Sugar brown ] - imaginație și cuvinte de caramel" de Maria Prochipiuc
Pe textul:
„Felicia Baltag sau anoTIMPUL cuvintelor-aripi" de Maria Prochipiuc
Pe textul:
„în căruță" de Liviu Nanu
Pe textul:
„Fara voie" de Lucian Preda
\"la cursul zilei\"...\"preturi prohibitive...\" Cred că azi ai fost la tîrguieli și te-a inspirat prețul pastei de dinți și a rujului. Sau a căruței.:)
Pe textul:
„De mîine suntem serioși" de Gabriela Petrache
Onorat de trecere.
Pe textul:
„în căruță" de Liviu Nanu
Vali - sint mai linistit stiindu-te prin preajma:) sa mai treci.
simona - onorat de trecere, acelasi raspuns cu hirtoapele si griul existential pe care l-am dat Elenei.
Pe textul:
„în căruță" de Liviu Nanu


