Texte în proză

Vântul înghețat îl lovește tăios în obrajii îmbujorați de ger, dar și de cele două sute de grame de coniac și încă vreo câteva pahare de Tămâioasă Românească, băute în restaurant, la „Dacia”, cu

LGLiviu Gogu

0

0

Soarele se strecoară tiptil-tiptil spre asfințit plimbând conștiincios, peste șanțuri și gardurile caselor mai mult sau mai puțin procopsite, umbra lungă și deșucheată a domnului Petrescu, zis

LGLiviu Gogu

0

0

– Gata, măi Mariane! Oprește dracu’ măgăoaia și hai să mâncăm, că-mi scapără ochii-n cap de foame! îi urlă în ureche Mitiță – buldozerist, ca și el – cocoțat cu picioarele pe scara utilajului,

LGLiviu Gogu

0

0

Glumele și împunsăturile amicale dintre el și Ralița continuară, întărâtate când și când de Costel, până când ambele familii se așezară la masă, fiecare la umbra puțină a propriei mașini. Mâncară în

LGLiviu Gogu

0

2

Vorbi așa încă multă vreme Neculai, lungind cuvintele, lăsând pauze lungi între propoziții ori grupuri de cuvinte și repetând obsesiv și apăsat „ajutoru’ de la Primărie”. Avea el ce avea cu

LGLiviu Gogu

0

0

De câțiva ani buni, în casa lui Neculai Știrbu nu mai sună ceasul deșteptător, adică acea chestie rotundă, verzuie, cu cadranul îngălbenit și mărginit de cifre negre, stilizate și care are deasupra,

LGLiviu Gogu

0

2

– Al dracu’ Păsărilă!... Al dracu’ să fii Păsărilă!... înjură fără contenire, Petre Clăpăugea, învârtindu-se ca o curcă-n buruieni, prin curtea propriei gospodării. Deși-i vine să urle-n

LGLiviu Gogu

0

0

Mușcă cu pofta din micii zemoși și simți cum un firicel de grăsime i se prelinge de pe buza inferioară, către scobitura de deasupra bărbiei. Se șterse cu dosul palmei, printr-o mișcare abilă și

LGLiviu Gogu

0

0