Poezie
Om
1 min lectură·
Mediu
Om
„Gândesc deci exist”
Și fac ce doresc,
Mai plâng când sunt trist
Și râd când iubesc.
Îmi place plăcerea,
Mă ucide veninul,
Mă doare durerea
Și mă chinuie chinul.
Sunt trup și suflet,
Apă și foc,
Sunt lacrimă și zâmbet,
Ghinion și noroc.
Sunt un câmp cu flori
Sau doar un cuvânt,
Mă simt uneori
O frunză în vânt.
Pot fi ca un cer senin
Dar când nu ma prefac
Sunt fructul divin
Cu sămânță de drac.
Sunt liber și stăpân
Ca pasărea pe cer,
Am fost și rămân
Același mister.
Sunt burete și stâncă,
Ocean și pământ,
Mă mai întreb încă
Eu oare ce sunt?
013.045
0