Aripi
Pesemne ți-ar trebui niște aripi sau câteva pene, doar, să-mi scrijelești pe piele lungi șanțuri prin care somnul să poată curge până la cea mai îndepărtată celula a mea aceea din vârful
Prima iubire
O dulce seară de vară Îmi amintește de tine. Inghesuiți, pe maidanul din spatele casei depănam stele cuminți. Atunci, ochii mei se petreceau într-ai tăi și speriați de abisuri, ne retrăgeam
Cântec
Risipește-mă ca ploaia în nori risipește-mă ca mierea în flori risipește-mă ca lacrima-n plâns risipește-mă ca glasul în râs și adună-mă apoi picătură cu picătură, toată, în tine, ca o
Toamnă
Toamnă sunt… Mă-nneacă ploaia cu plânsul ei surd frunze strivite mă-ngroapă adânc în pământ.. Toamnă sunt, și-astept curată iară să încolțesc în primăvară lângă tine.
Ploaia
Nu mai aștept de mult ploaia …cine are nevoie de ploaie ?! când rănile cresc în mine fierbinți odată cu urma mâinilor tale... Nu mai aștept de mult ploaia să pot hohoti îndelung, deșănțat, să
Pierdut
Gândul meu de-ar încolți în tine m-ai iubi… Soare de-am fost, în trecătoarea umbră m-am stins. Vânt, liniște de apă sub lună, furtună, în zadar trupul meu te îngână. Pierdut ești de
nisip
înca mai umblu prin lume culegând nisip căutând, așteptând piatra sub care să-mi culc să-mi îngrop partea aceea amputată din mine care se credea femeie cândva. nu stiu când, cum și de
aripi
pesemne ți-ar trebui niște aripi sau câteva pene, doar. să-mi scrijelești pe piele lungi șanțuri prin care somnul să poată curge până la cea mai îndepărtată celula a mea aceea din vârful
Maria Magdalena
Mireasă nu-ți voi fi nicicând... voaluri albe zăcând în prăfuitele sertare, acolo unde ieri și-acum nu mai e loc pentru uitare. Femeie pierdută ți-am fost, în deșertul tău
