votca lemon
făcea curcubee
în privirea fetei
în timp
ce spunea
am terminat-o cu băieții
muzica urla tare
clubul era plin de
ceață purpurie
și raze laser
vrei să pleci?
am întâlnit un băiat
cu nume de parfum
care avea o mașină
cu nume de fată
și locuia pe o stradă
cu nume de anotimp
unde
ascultam o muzică
cu nume de culoare
și luam
te caut
pe messenger
pe site-uri literare
pe facebook
conectat
prin venele cabluri
la net
ca o
perfuzie
cu ser
de singurătate
dar
nu te găsesc
toamna
și-a deschis
plouă
peste
autostrada soarelui
cum căutam
o cafenea
să vorbim
despre
ce-a mai rămas
din iubirea noastră
de-o vară
îmi spui că vrei
să dansezi
pe asfalt
desculță în ploaie
cum
mergând prin ploaia de sticlă
cautăm o cafenea
să-mi vorbești
despre
dragostea ta
sfărâmicioasă
nisip
purtat de vânt
pe aeroporturi cețoase
privesc
cum tremură lacrimi roz
de
Nu pot să cred! Băiatul ăsta mă sună încontinuu! Trebuia să-mi las telefonul acasă. Sunt în club și nu te privește. Vreau să dansez și să sorb un pahar de tequilla. Nu mă enerva!
Cine sunt eu?
Tâmpită întrebare!
Sunt drăguță, sunt o obrăznicătură de fată și mi-am tras-o cu cine trebuie.
În cîteva secunde sute de mii de oameni se vor zgâii la mutra mea supermachiată, la