Cântă-mi la urechea obosită
Dulci romanțe despre ursită.
Și-apoi ascultă-mi glasul stins
De multă tristețe-amară prins.
Cântă-mi cantece de dor
Despre flori ce niciodata nu mor.
Și apoi
În acea seară m-ai întrebat timid de ce-mi ascund bunătatea sub o masca de porțelan rece și alb.Mască pe care uneori o mai schimb cu una neagră. Am încercat sa-și explic dar tu n-ai ințeles.Sufletul
