Laurențiu Orășanu

Zici că e mai slab la minte
După cura de slăbire;
Însă, din nefericire,
La cântar - e ca-nainte.

Calimero

E bine că a anlizați această antologie, cu lipsurile ei. Festivismul și laudele nu au contribuit niciodată la progres. Criticile - da.
Este impresionantă arhiva epigramistică pe care o aveți în minte, ceea ce vă permite să sesizați analogiile, dublurile, plagiatul, să semnalați lipsa unor autori care ar fi trebuit antologați, dat fiind scopul cărții.
Cred că existența unei biblioteci electronice ar putea fi de ajutor în demersuri analitice ca acesta, ca și pentru cei care nu cunosc atât cât dvs. ce și unde s-a mai scris. Am evita căile bătute, pe care unii ne înscriem din necunoaștere, nu din rea voință. Propunerea colegului Gârda Petru, de a avea o enciclopedie a epigramei on-line mi se pare una din soluții. Parcă și Laurențiu Ghiță, poate și alții s-au gândit și au prpus așa ceva.

Păcat că veniți prea rar aici, cu epigramele dvs.

Calimero

Eu cred că-i baba Dochia,
Când e cuprinsă de călduri,
Și își ridică rochia,
Și-ngheață ... pe la cusături.

Calimero

Bune epigramele, ți-au mai spus și colegii că vii tare. Și la concurs ai venit bine. Poate când vei aduna mai multe texte, cine știe... Oricum, nu părăsi arena, părerea mea. Ne așteaptă și alte coride

Șeful binevoitor
Mi-a dat doar cât pot să-ndur:
Mai întâi un mărțișor
Și apoi un șut... în șnur.
(Ștefan Victoria)

Ca să nu iei șut în șnur,
Eu, aicea, te conjur
Fin, mă știi, nu dau cu ranga,
Poartă tetra-n loc de tanga.

Calimero

Un dop la un vin Cabernet,
Pus bine pe-un site Internet.
Pescarii l-au scos,
Și joacă, vârtos,
Pe plută, turciți, tabinet.

Calimero

Mi-au plăcut primele două, chit că prima...
Încerc și eu. Pe vremuri le ziceam nimericuri.

Un magistrat din București
Aflând și el pe unde ești,
Și-a luat în mare grabă viza,
Cu țuică și-a umplut valiza,
Și-acum o beți, stând la povești.

****

Era un măslin prin Giulești,
Făcea doar măsline domnești,
Trecând niște oi,
Făcură gunoi,
Greu să mai deosebești.

****

Era un sergent de police,
În haine de lucru închis,
Dar când și le-a dat
Jos, brusc, dintr-o dat\',
Femeile toate-au zis bis.

Calimero

Când lemne ai doar pe la uși,
Și sângele-a-nghețat în vine,
Salvarea vine de la ruși:
E blondă și-ncălzește bine.

Calimero

Mă tem că așa se și întâmplă. Magistrații au pe lângă acel salariu \"infim\" și niște sporuri invizibile. A se vedea cum se sfiesc să-i bage în arestul preventiv pe mafioți.

Dacă n-ați fi comis \"ca cetățean\" aș fi zis că e o epigramă bună.

Avocatul către client:

Când te-ntreabă la proces
Judele, nu spui nimic,
Îi dai doar de înțeles,
Că răspunsul e în plic.

Rime cam slabe, la mine. Autocritic,

Calimero

Domnule Frențiu,
Poate e mai mult o poezie pentru sufletul dvs. Sigur că astăzi se scrie altfel. Dar știu și ce înseamnă scrisul la vârsta dvs.

Aveți câteva typos: trăiști, ridmică, sângle. Nu sună bine, se înțelege altceva la: \"A face prea frumos și-un lucru deformat\".

De fapt, am intrat să vă salut, după cât timp? patru-cinci ani de la vremea \"analizelor lunare\", și să vă doresc numai bine.

Ghiocel

Dragobete

- Mândruțo, drago, bete roși
Io ți-am adus din Târg de Moși
Unde-am băut și-o țâr’ de bragă,
De dor, că știi cât mi-ești de dragă.

Să ți le pui la mijlocel,
Să ți le strâng, că-s voinicel,
Să te sărut, cu drag. O, bete!
Să vă desfac pe îndelete.

- Cât tu plecat ai fost la târg,
Eu, în cerdac, lucrai cu sârg,
Cusui, cu drag, o betelie
La pantalonii de dimie.

Și-așa te-am așteptat, cu dor,
Ești omul meu, un peștișor
Ce-noată cu mișcări încete;
De-aceea-ți zic, cu drag, Oblete.

Calimero, de anul trecut

Cornel,

De-abia ieri am totalizat notele date de mine pe NV. Așa că acum sunt pregătit.

Constatare generală: analizând în condiții diferite, la rece, separat, 3 și nu 99, epigramele îți pot spune altceva decât atunci când ai în față tot grupajul.
La una dintre epigramele tale asta mi s-a întâmplat și mie. La prima a ta.

La prima. O imperfecțiune. Antinomia corectă la ce face el, doctorul (în primele două versuri EL \"Doar îți alin-o suferință\") ar fi \"EL te scapă de tot de suferințe (în epigrama ta: \"De suferințe scapi de tot!\").
Nu cred că am realizat complet, la momentul notării mele, acest lucru: am notat cu 8. Și acum cred că e de 8.

Cu a doua am fost mai generos, i-am dat 9 (notele mele au mers până la 9,6, încercând să diferențiez cât mai mult notele mari între ele, în ideea că doi-trei concurenți ar putea avea, fiecare, câte trei note peste 9). Ca și nota rușinoasă pe care am dat-o la epigrama lui Ion Ruse, cea cu greșeala de limbă (salvat de un Salvamont, parcă așa era), și această notă, la cea de-a doua epigrama de aici, e prea mare: SIDA n-are nicio legătură cu cât ești de potent. M-a furat faptul, îmi explic acum, n-am văzut atunci, că epigrama stă de fapt în două versuri, ultimele, și că poanta e bună, mai mult ca sigur e originală. Acum aș fi notat cu 7,5.
Versurile 2 și 4 le analizezi tu, mie mi se pare că ritmul lor nu se pupă. Dacă îți ies bine, consideră că n-am făcut această remarcă.

La a treia observ de-abia acum o imperfecțiune: trebuia spus \"o paloare și o căutătură\" (nu \"Avea paloare și-o căutătură-De om ajuns în prag de disperare\"). Oricum, și acum aș fi notat-o tot cu 6, ca și atunci. Poanta n-are cum să fie originală (dovadă că a mai fost folosită chiar în concurs); cred că trebuia să pregătești cu ceva - biserică, parastas - faptul că înfometatul primește colacul de salvare (cel de mâncat). Dacă ar fi chiar colacul salvamarului, ar fi \"lipit\", astfel că eu cred că la colacul de la biserică te-ai referit.

Așadar, notele mele înainte (prima notă) și după ( a doua notă):
prima epigramă 8 (8)
a doua epigramă 9 (7,5)
a treia epigram 6 (6)

Totalul tău (meu) a fost: 23, poziția 10 în clasamentul meu.

Concluzie dincolo de note: Epigrame bune, îngrijite, prozodie bună, poante, dar nu de antologie. Față de cele mai bune din acest concurs ar veni în eșalonul doi (nu în primele 10). Cu una simplă, percutantă, ai fi venit în primele zece.

Aș vrea să se observe că dacă numai în trei epigrame am avut bâlbâieli la notare, nu am deloc pretenția unor verdicte. Am făcut notarea ca pe un exercițiu, așa cum probabil au procedat și alți colegi.

Cm am spus și la postaările lui Norică, aș vrea să văd și alte păreri la epigramele postate separat de concurenți.

Calimero

Și-a mea, în State, s-a cărat
Cu un yankeu. Un mare mahăr,
Dar și acolo-ntr-un palat
Cultivă trestia de zahăr.

Mi-a plăcut și replica lui Petrache Plopeanu.

Calimero

Nici să te spânzuri nu mai poți
- Să scapi de criza di-mprejur.
Noroc cu Boc. Ne dă la toți
În loc de sfoară, câte-un șnur.

Epigrama buna. Poate ca poanta sa mai fi fost folosita, caci pare la indemână.

Groaznică prozodic (afon, ca și mine?), rimând aiurea \"învingătorii\" cu \"calificării\", forțând accentul la \"Felicit\", apare pe prima pagină tocmai când, într-adevăr, postarea incorectă v-a salvat de la rușine.
Așa că, pe partea bună, ar fi ceva poantă.

Din catrenul epocal,
Ce aici ne-ai oferit,
Eu, să sorb, m-am cam ferit,
Nu-mi plac e-uri în pocal.

Cred că ți-a scăpat la (auto)-control. Nici ca exercițiu de versificație (deși corect prozodic) nu merită postarea. Poantă, nema! Auzi: \"mulți băieți și multe fete\"!
Hăi, hăi!

Calimero

Crema noastră din UER,
Ce-a stat în Atelier
La păstrare, bine-ascunsă,
S-a vădit a merge unsă.

Ori e consolare (adică n-ar fi punctat bine), ori au dovedit a avea fler, și s-au salvat. Ori una, ori alta. Din această dilemă nu putem ieși.
UER nu e rimă la fler.

Eu zic că au punctat bine, de unde și epigrama de răspuns.

Calimero

La 3 as avea nevoie de explicatie, ca stiu ca nu le pui asa, la plezneala. Nu vad poanta.
Nici la 1 nu e din cale-afara. Acolo se intelege, dar nu e percutanta.

Ambele, 1 si 3, le-am notat, pe NV, foarte prost.

La 2 - epigrama buna. Nici macar nu era necesara explicatia din subsol. In timpul orelor toate sunt rele, nu numai profesoarele. Da, clopotelul e \"Salvarea\" in mintea oricarui scoler. Am notat-o bine (7).

Ca prozodie, eu zic ca toate galopeaza la recitare, dar, cum spui, sunt masurate bine cu ambidextrul, sau hexabilul, cum ii zice. Se vede grija, si nu cred ca poate fi de reprosat ceva.

Sunt curios sa vad cum nu ma potrivesc cu nimeni in aceste concluzii.

Calimero

Nu trebuie să dai din coate
Ca să obții o dioceză,
În frunte vei ajunge, poate,
De nu vei scrie în chineză.


Știți bine că locurile nu-s ocupate toate, și de ocupat le ocupă cei care nu apasă pe butoane străine. Cum ar fi cele de \"Traduceri ale acestui text\".

Și, că tot am venit aici, ați produs un catren cumințel, fără poantă, fără umor, nicicum o epigramă.

Sigur, s-ar putea să nu vă intereseze cum scrieți. Dacă e așa, îmi cer scuze.

Calimero

Negi
- sunt pe piele, și nu prea sunt acolo \"a bine\"
- ca formă, sunt \"ca niște bumbi, ca niște bobi\"
- când nu aprobi, înseamnă că negi
- mai cad ei când nu te aștepți, dar mai rar - aici ar fi partea discutabilă a definiției

Ritmul forțează un accent in versul patru (la ceva)

Calimero

Păi să-i zicem
San Francisco.

Dar:
- din cele patru cuvinte care rimează, numai chic are acentul pe ultima (singura) silabă, că sunt în engleză, că sunt în română - prozodie varză
- dame fardate găsești în orice port cu lupi de mare; și ceață, deși cea din San Fancisco e proverbială și concentrată pe Golden Gate - asta înseamnă că nu definești unic (accent pe u); putea să fie Vancouver, de exemplu.
- că toți lupii de mare au ochii verzi - nu știam, trebuie să te cred pe cuvânt