Poezie
Zbor
1 min lectură·
Mediu
Zbor fără aripi deasupra unei mări
S-ascult cum adâncul ne cheamă.
Zbor către stele, plutesc printre nori,
Cu morții ce nu pot să doarmă.
Se-aude pustiul prin albul etern
Ce cântă iubirea pierdută.
Se-aude departe, deasupra, pe cer,
Și nimeni din lume n-ascultă.
Zbor fără aripi peste-un ocean
Și-ncerc să-nțeleg depărtarea.
Zbor din trecut spre negrul altar
Ce stinge cu timpul chemarea.
Se-aude durerea cum urlă târziu
Și sfâșie florile nopții,
Se-aude cum doare focul pustiu
Când plâng de dor idioții.
Zbor fără aripi deasupra unui munte
Ce n-are nici poale, nici vârf.
Zbor să văd cântecul pur ce se-aude
Atunci când e ploaie si vânt.
Te caut pe tine, te caut târziu
Și zbor fără aripi spre tine.
Am fost în adâncuri, în cer și-n pustiu
Și vin să te-aduc lângă mine
002.201
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Laura Tirnovean
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 133
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
Laura Tirnovean. “Zbor.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/laura-tirnovean/poezie/107302/zborComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.