Alfa si omega
Silueta stranie, se ridică măreț deasupra umbrei. O navă mamă. Deformată în chip și feluri, finisată din abstractul imaginației. Stelele sclipesc impunător arătând
Tainele taceri
Aprofunzandu-mă în tainele tăceri pe tine te caut rază de soare infinită ce îmi topești în gând dorința de a fi lumină. Și adesea stau și mă gândesc, sunt singur în pustiul întuneric pe scaun
Lupi de azur
Lupi de azur cu blana-i de un argint rece, umbre în noaptea luminată de luna-i palidă, roșie, opac, e frig afară, gheață. Și luna-i plină, închegată în sclipirea stelelor din întuneric,
constiinta ascunsa
Stau adesea, la microcipul tău bătrân și holografic plâng, știind că nu am lacrimi, decât proiectate imaginar pe un neuron defect. De altfel ți-le aș dărui ție, prea iubitul meu creator în
Mascat in inger
Ea frumoasa, stă proptită de pomul verde, pe scoarța-i groasă. Bătrânul, vechi de veacuri, dându-i dulcea mireasmă, miros al florilor de tei, ce o adoarme-n adierea vântului de vară, lin. Ce o