Poezii

Azi-noapte m-a prins un dor nebun de mers în Kamceatka – și-am pornit. Scârțâia zăpada, Alma Ata făcea cu mâna – mergeam. Mă-nlăcrima vântul, un urs (sovietic) mă-ndemna la o vodcă –

M-am pus în fața lui și i-am zis: - Du-te! Du-te mai încolo! Și s-a dus. - Dă-te mai în spate! Și s-a dat. - Dă-te într-o parte! În cealaltă! Înapoi! Și altele, câte-am mai scornit. Și

În oraș n-a mai sosit nimeni, am rămas cu baba scării* și cu poliția. Baba ține minte tot (mulțumesc – nu mai știam când am băut ultima oară bere cu Nicu), poliția ba! Are nevoie de