fără zâmbet

-Universul îmi surâde, Răzvan. Tocmai mie îmi surâde. O să mă lipsesc de toate, pentru că îmi fericește sufletul astfel. Ce-mi trebuie familie, prieteni și alte bucurii trecătoare? Când ești fiica operelor tale nimic nu este mai îmbucurător. Ce fapte mărețe săvârșești tu cu tine însăți în însingurare?! După mult timp universul a făcut pace cu mine și pentru prima oară îmi zâmbește duios și sincer. Îmi zâmbește! -Nu, Elena. El ți-a zâmbit mereu, tu nu ai făcut-o.