Poezie

Să trăiți, Doamne!

2 min lectură·4 octombrie 2006

Mediu

Să trăiți, Doamne!

Să trăiți, Doamne, sunt singur pe front –

Camaradul de lângă mine e la kilometri distanță –

Mă atacă divizii fără nume și chip– și am doar sufletul bont

Cu care să-ți scriu pe țărână faptele mele de toleranță –

Să trăiți, Doamne, dacă ai ști, dacă ai ști

Că stau pitit în tranșee și citesc despre Tine,

Un singur suflet nu am salvat din prăpădul din fiece zi,

Și nici măcar nu disting inamicul de prieten, și răul, de bine –

Să trăiți, Doamne, sunt concentrat de o viață și nu știu, nu știu,

De ce este atât de important războiul acesta civil

Ce desparte pe front, inamicul de prieten, și mortul, de viu –

De ce tragem cu gloanțe de pâine pentru zâmbetul unui copil -

Iartă-mă, Doamne, demult n-am mai primit o veste adevarată măcar

De la nimeni – ca un ceasornic care știe timpul pe dinafară

Războiul ucide, programează, omite, măsoară

Limbile viilor, cu cârlig de lehamite și răceală -

Să trăiți, Doamne, aduce-Þi-vă aminte că sunt în tranșee,

Învelit în burta mea care îmi roade o bătătură,

Mitraliez dorințe din Raiul zugrăvit dintr-o sinecură,

Și viața mea, uite-o, ca un iepure fuge în linia întâi, după o femeie

Care-i pune inelul ierbii pe gură –

Să trăiți, Doamne, decorați-mă cu ordinul învierii

Clasa țărână

001.510

Jianu Liviu-Florian. “Să trăiți, Doamne!.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/jianu-liviu-florian/poezie/206944/sa-traiti-doamne

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.