Poezie
Ultima pâine
1 min lectură·
Mediu
Ultima pâine
A mai rămas din pâine o ultimă bucată –
Să o mănânce tata, sau mama, sau copiii?
Bunicilor s-o-ntindem, sau celor de la poartă
Ce bat aici de foame, în templul veșniciei?
Sau unui preot, poate, s-o dăm, să o îmbuce,
Sau el să o împartă, la toți flămânzii lumii,
Sau regelui s-o-ntindem, sau morților, postumii,
Pomană să o facem, cum stau, lihniți, sub cruce?
O ultimă bucată, atât avem, de pâine,
Sunt goale ale lumii lucioase galantare,
În temple-magazine, nici nu mai știi ce doare,
Penuria de astăzi, sau lipsurile, mâine?
Cum am ajuns cu toții de-o pâine a depinde?
Și ea nu se ajunge, și nici nu se împarte,
Se bate pe o pâine frăția lumii, frate,
Deși, în urma dânsei, nu mai avem ce vinde
Să cumpărăm bucate, căci nu mai sunt bucate –
Dar mai avem o pâine, e ultima, socoate,
Pentru o zi de viață, în plus, te bate, încă,
Eternitatea toată e-a celui ce mănâncă
O zi în plus de viață - mănâncă,
și te bate…
001.716
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Jianu Liviu-Florian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 174
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 23
- Actualizat
Cum sa citezi
Jianu Liviu-Florian. “Ultima pâine.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/jianu-liviu-florian/poezie/1756777/ultima-paineComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
