Poezie
Povara cunoașterii
1 min lectură·
Mediu
Povara cunoașterii
Întotdeauna vine un Egipt,
Cu fuga robilor nevolnici în pustie,
Când apă nu-i, și-un soare de nisip
Arde și sus, și jos, în carne vie –
Întotdeauna totu-i de pierdut,
Pas lângă pas, speranța doar, îl pune –
Și mersul n-are nici sfârșit, nici început –
Și un pahar de apă, e-o minune –
Întotdeauna, bine-i înapoi,
Și-atât de greu, să stărui, înainte -
Pribegii-s liberi, dar lihniți, și goi,
S-ar vrea în lanțuri, de-ar avea și linte –
Întotdeauna, Fetele Morgane
Închipuiesc același paradis,
Un loc în care cerul va să toarne
Pe robii lui, cu tot ce au în vis –
Și-ajunși în țara mult visată, iată,
Că rătăcesc din nou, prin labirint,
Căci vechea lor pustie blestemată,
Acum este de aur, și argint…
022.213
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Jianu Liviu-Florian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 128
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
Jianu Liviu-Florian. “Povara cunoașterii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/jianu-liviu-florian/poezie/1737763/povara-cunoasteriiComentarii (2)
Autentifică-te pentru a lăsa un comentariu.
VMVMVasile Mihalache✓Foarte frumos poemul până în pragul finalului când lucrurile devin periculos de vagi pentru totalitatea textului.Ultima strofă ar trebui recompusă după niște premize mai palpabile cu miez la vedere.
0
VMFoarte frumos poemul până în pragul finalului când lucrurile devin periculos de vagi pentru totalitatea textului.Ultima strofă ar trebui recompusă după niște premize mai palpabile cu miez la vedere.
0