Poezie
Tot mai greu
1 min lectură·
Mediu
TOT MAI GREU
Tot mai greu mă acoperă cerul,
zborul păsării nu l-am pătruns,
mă pândește din anotimpuri misterul
unui timp, unui munte de sare ascuns -
Tot mai greu îmi iau pruncul de mână
să-i vorbesc despre inima mea,
prind cuvintele în pământ rădăcină,
ricoșând printre oameni de tinichea -
Tot mai greu îmi pricep înțelesul,
mă îmbrac în cămașa de om,
o efigie de ape mi-e versul,
săpând cercuri de lut pe o scoarță de pom -
Prea ușor vine iarna în suflet și doare,
doare drumul sub tălpile moi,
doar iubirea e candela-n care
ne topim, ca un munte de sare sub ploi…
001.468
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Jianu Liviu-Florian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 106
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
Jianu Liviu-Florian. “Tot mai greu.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/jianu-liviu-florian/poezie/113220/tot-mai-greuComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.