Poezie

Voia Ta

1 min lectură·24 februarie 2005

Mediu

Voia Ta

De voia Ta, eu am uitat, Părinte -

Și poate voia Ta e să îngheț,

Să fiu flămând, sărac, să n-am morminte,

să fiu o silă omului de preț -

Și poate voia ta e să n-am casă,

Și poate voia Ta e să n-am fii,

Nici mâini să n-am, nici ochi, să n-am acasă,

Nici vorbe blânde spuse la copii -

Și poate voia Ta e să am chinul

Cea mai de preț comoară pe pământ,

Să-mi fie voia Ta întreg preaplinul,

Și răul meu să-mi fie veșnic sfânt -

Și, Doamne, în afara voii Tale,

Învață-mă de preț să n-am nimică,

De voia Ta să nu-mi mai fie frică,

Să-ți mulțumesc când îmi aduci în cale

Răbdarea care veșnic nu se strică,

Și rugăciunea tainei madrigale

Ce-n sufletu-mi de Iudă, se-nfiripă...

001.769

Jianu Liviu-Florian. “Voia Ta.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/jianu-liviu-florian/poezie/107761/voia-ta

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.