Poezie
Nu am de-ajuns
1 min lectură·
Mediu
Nu am de-ajuns
Nu am de-ajuns credință să nu-mi mai fie foame,
Nici frig să nu-mi mai fie, nici rău sa smulg din fire,
Dar ființa mea, prin ceruri, din Tine-o să respire,
În duh Tu ești cu mine, ca dorul unei mame -
Nimic nu ne desparte: nici gerul, nici noroiul,
Nici ura cea deșartă, eu sunt mereu cu Tine,
În respirația-n Tine am ruga și altoiul,
Acolo-mi țin nădejdea în Domnul, și în bine -
Și-n respirația noastră, sunt pruncul și mi-ești Tată;
Fecioara mi-este mama, părinții mei pierduți
Sunt îngerii pe care cu dragoste-i săruți,
Și-oricât de rea e lumea, în Tine-i minunată,
Binecuvântă, Doamne, pe noii Tăi născuți...
001.678
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Jianu Liviu-Florian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 112
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Jianu Liviu-Florian. “Nu am de-ajuns.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/jianu-liviu-florian/poezie/106140/nu-am-de-ajunsComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.