pace

Soarele e la apus, ii simt ultimele raze mangaindu-mi fata si mainile, vantul e putin rece dar piatra aceasta mare e inca calda. In cimitirul asta ma simt foarte bine, stiu ca e din cauza naturii si a linistii, de fapt nu e chiar liniste de mormant, se aud multe pasari cantand, vantul fosnind prin iarba crescuta si strigate de copii dar foarte departe. Cimitirul e asa inverzit si cerul asa albastru; in sfarsit simt ca am o pace interioara pe care o gasesc doar in locuri ca acesta.