Pasarea
Revoltă de păsări plecate spre frig, De foamete mare oamenii pleacă. N-am pâine, nici ghete, păsări se sting, Am o iubită și lacrimi pe geacă... \"Deseara\", i-am spus ei,
IGiustinian ghitasuflete
În miez de noapte stau în șoapte Suflete cu gând carnal, Iar leșuri merg cărând în spate Destinul lor cu sens banal. Nu se-nțelege trup cu suflet, Nu se-nțelege trup
IGiustinian ghitamisoginul
De nu mă lași când te lași dusă De cuvântul prost al vântului turbat Și țipi, și zbieri, te dau pe ușă Sau te și bat!
IGiustinian ghitaPlop in vale
Plop în vale plânge valea cu mireasma ei de crini ce adulmecă, țin calea doliului din mărăcini. Oameni trec ades in vale și iși lasă os cu os, suflet gol și plin de jale au și
IGiustinian ghita