Natura pură ce adoarme ademeniș,
El vestește un nou început,
Acoperită-ntr-un frunziș,
Visul nostru plumburiu a trecut.
Lacrima de dor,
Ne încântă natura senină,
În chipul nostru de amor,
Pe câmpul
Gândul sub stele,
Ce pornește în univers,
Și strălucește lumina viselor mele,
Lacrimile tale ți le-am șters.
În galaxia stelară,
Te văd ciripind printre doruri,
Și se învârte armonia inelară,
Simt
Ochii de cristale,
Spulberate de vise,
În genele tale de petale.
Lacrimile tale înghețate și triste.
Privirea ta e amor,
În chipul tău dulce,
Se revarsă inima de dor,
În ramura de smaralde să te
IP