Poezie
Drum spre lumină
1 min lectură·
Mediu
O umbră se adapă din gândurile mele
Pândind pe întuneric, m-adoarme câte-un pic
Se-ncinge luna-n hora-ndărătnicelor iele
Când eu, sunt ca o frunză de-atâta învârtit.
Am amețit de joaca-nflorită ca o zână
Cu noaptea zgribulită pe umerii mei goi
Îmi toropește trupul și ca pe-un fulg l-adună
Sorbindu-mă-nsetată cu buze reci și moi.
Mă învelesc cu stele cernute ca prin sită
Plutind în rând cu norii desprinși dintr-o poveste
Iar eu, un punct minuscul pe bolta strălucită
Tresar că fericirea nemarginită este.
Alunec ca în lapte, ușoară ca o nucă
Simțind veșmântul rece, de viață dezvelit
Însă lumina blândă, de-aici o să mă ducă
Chiar dacă restul lumii va crede c-am murit.
001.924
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Iuliana Ghioca
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 112
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Iuliana Ghioca. “Drum spre lumină.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/iuliana-ghioca/poezie/13928132/drum-spre-luminaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
