Poezie
Viață cu miros de iarbă
1 min lectură·
Mediu
Iarba îmi săruta picioarele
ca în copilărie
când joaca îmi era permisă pe un petic
și copacii mă confundau cu o furnică
iar eu, cu niște uriași fără mâini
bogați în clorofilă și povești...
iarba miroase a copilărie
crudă și dulce
proaspătă și veche
a rouă, a vânt
garnisită cu buburuze de toate culorile
pe care le înșiram în palmă
îndemnându-le să zboare
imaginându-mi zborul dincolo de ochii mei
acolo unde iarba nu crește
și păcat...
pentru că mirosul ierbii
mă vindecă
de singurătate și dor
ori îmi adâncește dorul în singurătate
dar într-un mod plăcut
așa...ca mirosul de iarbă.
001.939
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Iuliana Ghioca
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 100
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 22
- Actualizat
Cum sa citezi
Iuliana Ghioca. “Viață cu miros de iarbă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/iuliana-ghioca/poezie/13927963/viata-cu-miros-de-iarbaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
