Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Proză

Jurnalul lui Narcis... XIV

Ah, ce dimineata frumoasa

4 min lectură·
Mediu
Ah, ce dimineata frumoasa, ah ce dimineata frumoasa! Cant de bucurie, cant - ah, haha, ah, haha! Dar duc palma la gura - cineva poate doarme, poate e obosit dupa o noapte de munca in uzina cineva. Teava huruie gros - uitasem - apoi apa susura lin - dintr-o sticla de plastic torn in palme un jet cristalin. E mai bine asa, e mai bine asa - nu-i nici rece ca gheata, nici fierbinte nu e apa mea, zic, zambind, rasucind inapoi acel biet robinetul inutil, taind sonorul tevilor maraind. Bucataria se-nvarte ametita de foame si fac si eu o pirueta impreuna cu ea. Frigiderul zumzaie, clampane a gol cand il deschid, un iaurt pe jumatate mancat imi atine pentru o clipa calea, il gust, il inchid, sa nu m-apuce jalea - si-l pun la loc. Tevile canta si-aici - insa in dimineata asta frumoasa conducta de apa se-ndura sa-mi dea picuri mici, intai ruginii, apoi un fir alb, muzical, care-mi umple ibricul de metal. Ah, haha, ah, haha, ce dimineata frumoasa - e timpul sa miroase-a cafea! Aragazul scapara, suierand, flacara sa albastruie - ssssssssssssss! - cu buzele tuguiate a fluier sting chibritul si-i arunc in chiuveta de fonta ramasita neagra si suie. Ibricul canta cu mine, hohotind pantecos, ho-hoho, iar eu il imbii, mieros - hai, fierbi, te rog, in douazeci de minute trebuie sa o pornesc la serviciu, te rog frumos. Si cum mai sunt ceva zile pana la salariu, trebuie sa merg o jumatate de ora pe jos. Ah, ce dimineata frumoasa, ah-haha. Ceasca e ciobita la buza - dar nu-mi pasa, sorb licoarea amara si deschid fereastra catre dimineata geroasa. Perdelele zboara, ca niste rochii de balet, in afara, de pe pervaz se pravalesc in copacul golas de peste drum patru vrabii, purtand in ciocuri bucatele de sfoara. Ah, ce dimineata frumoasa, hehe. Ma intorc valsand, de la geam, ma lovesc cu umarul de perete, clanta usii m-agata sa stau, sa mai cant, sa nu plec, buzunarul halatului paraie sec - pacat de halat, il aveam de studenta, imi spun, privind - halatul - o nuanta stridenta in spatiul obscur al buzunarului, transformata, de-atatea dimineti senine, in brun... Imi prefac din ceasca ghicitoare, zatul imi spune ceea ce stiu, ca e soare - dar ger. In dormitor, pe calorifer, ma asteapta bocancii; Hegel - somnoros pe noptiera, un teanc de teze, corectate, pe perna, cartile pentru azi - pe etajera; in geanta strecor si rujul de buze - repet prima lectie-n gand si invoc, ca si ieri, doua-trei muze, perii paltonul cu mana, indes pe cap o caciula de lana - ce dimineata frumoasa, zic, clipind marunt, dar voios, si cand usa, intr-o rana, nu vrea sa se-nchida... Strada-i frumoasa si plina - pravalii, magazine - peste un timp voi avea si eu buzunarele pline - cate-un tramvai cu oameni pe scara, masini si taxiuri pentru cei desfacuti la punga, strada e lunga si pasesc hotarat - ce dimineata frumoasa - in treizeci de minute, stropita putin cu noroi pe ciorapi si palton am si pasit pragul scolii. Ce bine de voi, spun in gand - copii fericiti, bucurosi; scoala e-un stup luminat, vegheat de ochi seriosi - iata-i pe Darwin, pe Newton, pe Creanga, Eminescu, Eliade si ah, buna dimineata, domnule director Savin. Ai intarziat, zice el, cu ochii pe ceas, eu rosesc - cum sa-i spun ca n-am bani decat de venit la scoala la pas - fie el si vioi, dansand pe polei, urcand pe troiene - cu geanta plina de carti - dupa ochi, iar nu te-ai trezit prea devreme, domnisoara, un profesor trebuie sa fie mai responsabil... Vreau sa spun, o profesoara... Cu o ultima privire pe fereastra - ce dimineata frumoasa, domnule director, priviti si dumneavoastra - ma-ndrept catre clasa, clasa rasuna de rasete - ce bine de noi, sa fim mereu tineri, mereu veseli, mereu fericiti, mereu intre adolescenti, mereu paziti de aceleasi chipuri savante - Darwin imi ofteaza in ureche, greoi - recitind, iar si iar, aceleasi poezii, aceleasi carti povestind - descalcind altor si altor copii... Imi mut catalogul sub brat si duc tezele in echilibru in mana - ce dimineata frumoasa - ah-haha - imi zic, chiar daca de maine nu mai am bani de cafea... Si aud, dar ma prefac ca nu. Sase, mai, vine-vine-vine baba de romana! ț
021.913
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Proză
Cuvinte
725
Citire
4 min
Actualizat

Cum sa citezi

Iulia Mihalache. “Jurnalul lui Narcis... XIV.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/iulia-mihalache/proza/101424/jurnalul-lui-narcis-xiv

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@iris-barbulescuIBIris Barbulescu
Intr-adevar. Nu pot spune ca nu trec prin perioade asemanatoare. In casa singurul lucru valoros sunt cartile: Balzac, Flaubert, Sand cine se mai prezinta cu scoarta la mine. restul lucrurilor sunt ditruse sau pe cale de a se distruge. Halatul meu are o gaura in buzunar, si micul dejun intarzie de cateva zile.(bine ca macar tu ai iaurt ;) ). dar, intr-adevar, ce zi superba! Ce zi pentru creatie. Atatea carti asteapta, sau cum spui tu \"- Darwin imi ofteaza in ureche, greoi - recitind, iar si iar, aceleasi poezii, aceleasi carti povestind - descalcind altor si altor copii...\"

Imi place foarte mult acest text. Chiar daca, ma pune pe ganduri, sau poate ma arunca intr-o amara melancolie, urmata de intrebarea :\"de ce?\"
0
IMIulia Mihalache
Multumesc mult, Iris. Pentru ca ai avut rabdare sa citesti si, in plus, sa-mi intinzi mana :)

Iar intrebari - mai ales \"de ce?\" (paralizanta intrebare, uneori) - daca n-am avea, am fi taaaare fericiti. Si nici n-am mai avea nevoie sa scriem/citim :))).

Iulia
0