Poezii

M-arunc din zbor pe un nor de gand Zaresc pe alei de vis mergand Idei , cuvinte , rime , soapte Se contopesc , se leaga-n noapte, De acelasi vechi anarhic mers De aceeasi veche legatura De

Pierdut in patima, pierdut in amintire, Pierdut in rautatea vorbelor brutale Pierdut in inocenta ideilor fatale Si...regasit in zvacnet de iubire. Pierdut in haos de cuvinte sterse Ascuns

Caci singura cale e cea nevazuta Si unicul drum e acel neumblat, Si apa e pura cand e nebauta Si singurul scop e cel neaflat. Lumina-i divina cand pica din stele Pamantul e rotund atat cat se

Rabdare.Rabdarea mintii terfelita de minciuna Rabdarea sufletului satul de umilinta, Rabdarea ierbii strivita in radacina Si-a inimii setoasa de credinta. Rabdarea raului cand simte

Urasc lumina care imi ucide gandurile flamande de raspuns, Urasc adevarul care aspira teama si sta ingenuncheat si ascuns, Urasc bucuria nascuta din lacrimi si cu izvor de iad Urasc bogatia

Intr-o lume unsa toata cu alifii pretentioase, Intr-o lume in care omul e iluzie, nu sens, Unde falsul e noblete si armoniile sunt false , Unde lucrurile isi schimba, fata lor si bunul

Zbirul placerii s-a sfarsit in zori, Muta adierea luminii ma incarca de fiori, Linistea pagana a gandului meu imi seamana frica Placuta povara a iubirii imi domina clipa. Trista si vinovata,

Ma inec in nepasarea mizera si puturoasa, Ma afund in gandul șubred,slab si negru.Mă apasa o putoare a prezentului mizer, Mă invalui ca omida,in gaoacea de mister. Tot veninul strâns in mine îl