Poezie
Lui Grigore Vieru
Vistieru, ian. 2009
1 min lectură·
Mediu
Însângerate versuri în cinstea ta închin,
De peste Prut, cuvinte aleargă și tot vin...
Ni te-a furat sălbatic acel scuar de flori,
Cu dor de Eminescu, în gând, ți-a fost să mori.
În mâna ta mereu, purta-vei o făclie
Cu dragoste de țară și dor de poezie.
Din Chișinău răzbate clopot la București
Și sufletul se lasă simțirii românești.
Învolburate ape s-ar clătina pe Prut
Plângându-ți ori trecutul, ori noul început.
Acea făclie-aprinsă tu să o porți mereu,
Să-ți lumineze calea până la Dumnezeu.
* * *
Dar iată, nemurirea, în față mi se-arată:
Poeții nu au moarte, ei nu mor niciodată.
001.753
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Iordache Florea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 102
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 15
- Actualizat
Cum sa citezi
Iordache Florea. “Lui Grigore Vieru.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/iordache-florea/poezie/1820994/lui-grigore-vieruComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.