Am exilat singurătatea
Și am plecat să cuprind soarele,
Cu ambele mâini.
Îi simt căldura,
Arde. Și apare...noaptea.
Frigul trage după el singurătatea,
Observ asta și încep sa fug...înapoi.
Și
M-am trezit mânjit in pământ
Și îmbrăcat cu răni.
Doar hainele astea mi-au mai rămas, observ,
Deși le schimb la fiecare apus.
Acelașsi gard...aceeași sârmă...același fier
Același miros de