Poezii

O femeie ca tine, nu visez, nu doresc nimănui doar mie. Doar în inima mea apă sa curgă în urmă. În urma ta. Eu, cel ce stie, vraja ta, ea, în inima mea. Vraja ta, în privirea mea-

Învață ploaia, vântul; doar drumul, furtuna niciodată nu se schimbă. Trebuie să rămâi pe cal- ghicește drumul. Cine-și înțelege calul își salvează pruncul. Calul e indianul tău- simte șaua,

Foaie verde două frunze simte-mi lacrima-ntre buze și amarul din privire unde mergi să-l porți cu tine. Foaie crudă și măruntă să te știe ploaia udă zile multe, înșirate, că-aruncași gânduri

Și te-aș ține strâns la piept când cu fruntea-nmiresmată creștetul îți pleci în somn; eu te-aș ține-o viață-ntreagă însă când...că acum dorm. Nu-ți văd ochii mari deschiși nici ochi verzi

Coboară din nou în inima mea de unde te-ai desprins, frumoasă, tu, doar în inima mea. Unde teama naște altfel, unde altfel naște plânsul cand nu vii să te-odihnești pe surâsul meu cu

Sunt rău. Sunt bun. Sunt nemilos. Sunt blând. dar tu iubește-mă așa cum sunt. De-aș fi doar bun și blând, cum mă dorești, ar fi ușor de tot să mă iubești. Atuncea lumea toată, câtă e, m-ar