Poezie
Cu târnăcoapele de pliscuri
1 min lectură·
Mediu
Am fost şi eu copil
şi visam
în deplina insolenţă de atunci
să vând zboruri păsărilor,
când ele doar încercau,
în acelaşi timp,
să planteze căderi în sufletul meu
cu târnăcoapele de pliscuri.
„Două aripi la preţ de una,
cu tot cu pene,
şi permisul de altitudine
valabil până la moarte.”
Şi pământul îmi fugea de sub tălpi
așa cum de Ignat porcii se zvârcoleau de sub noi
și fugeau prin ogradă,
când bucăţile-mi de inimă
atârnau de înălţimile cu ochi.
003030
0