Poezie
Bojdeuca
1 min lectură·
Mediu
Era doar o casuta
Cu doua camere si o veranda,
In care demult, pe vremea
Cand se faceau povestile,
A trait un Om.
Era doar o casuta
Cu doua camere si o veranda,
In care, eu am intrat
Asa cum credinciosii
Intra in biserica.
Era doar o casuta
Cu doua camere si o varanda,
Unde, in cufere, in poze, in obiecte
Si in manuscrise roase de timp,
Se vede istoria unei vieti de om.
Era doar o casuta
Cu doua camere si o veranda,
In care, in serile senine de toamna
Doi buni prieteni, priveau dealuirile
Si ascultau cum buciumul suna a jale.
Era doar o casuta
Cu doua camere si o veranda,
Din care, dupa ce am vizitat-o
Am iesit cu sufletul plangand
Dupa cei ce-au locuit-o.
003599
0