Ioniță Loredana

În efortul existențial visez la naturalețe! În efortul existențial visez la naturalețe! În efortul existențial visez la naturalețe! În efortul existențial visez la naturalețe! În efortul

cuvintele se nasc acolo unde ploaia doarme umezeala le cuprinde pe nepregătite pe bătrânele cuvinte tineretul e răcit reumatismul a pălit hainele lor acidulate apa le-a rărit la spate iar

Într-o lume deprimată totul este ca o cearta. Unii urlă, alții zbiară, alții iși ies din fire, iară! Iar eu pe-al meu cerdac cu cocorii mă împac și copacii mă salută cu-a lor creangă

Lumea este cheală, iar Mama face lucrurile ființă! Așa s-a invățat de când stătea pe genunchii Bunicului meu. Bunicul era bătrân în lumea lui lichidă. Avea ani mulți și păr încâlcit cu frunze.

Aseara ti-am visat pielea. Era infasurata in panze albe de bumbac, iar degetele tale vorbeau prin semne incolore. Imi sopteai: \"Aseara ti-am visat pielea. Avea miros de sanziene si gust

Cerul este prea Liber, Soarele prea Rotund, Fruntea ta prea Lata, Parul prea Lung. Eu prea Tu... Mi-e dor de Oameni!