Poezie
Inertie
1 min lectură·
Mediu
voluptatea gestului regasit,
in mana care duce la gura paharul cu apa,
ca-ntr-o irosire de mangaieri catre un iluzoriu chip,
fantasmagorica fiinta
(oare nu suntem cu totii asa ceva,
in lipsa cuiva care sa se uite la noi? )
ce ieftine sunt pastilele uitarii!
(continua stupoare cu referire la creatia umana: suntem
atat de capabili,
atat de...
deja am uitat cum eram ).
e de-ajuns sa te intorci o clipa doar,
cu spatele si... gata!
(celalalt inceteaza cu adevarat sa mai fie;
asa au iesit din existenta curenta si dinozaurii,
nu s-a mai uitat nimeni dupa ei;
asa s-au prapadit in niciunde pasarile
si padurile luxuriante
si n-a mai ramas in urma lor
decat o specie pitica de papagal verde
... si acela vopsit alandala).
cat de ieftine ne sunt visele,
prin comparatie.
si cat de usor am scapat de
preistorie.
oare va trece vreunul din noi
ziua asta in calendarul personal ca fiind definitorie?
(eu doar am sa notez, din inertie).
002.972
0