Poezie
Cel mai urât
1 min lectură·
Mediu
Moto: Domnișoară eu n-aud ce zici
Că pe la noi plouă cu broaște
Privește tabloul și hai recunoaște
Că asta e coada altei pisici!
Îmi pun cravata, îmi pun și vesta
Și ies seara să mă plimb
Cu bastonul prin Olimp:
Sunt cel mai urât din orașul acesta!
Scuipă-n sân când mă zărește
Orice babă cobitoare
Slabă ca o scobitoare
Ia avânt și o zbughește
Eu știu ce înseamnă fiesta
Când taurul vieții prins e de coarne
Și spaimele țipă să nu te răstoarne
Sunt cel mai urât din orașul acesta!
Se uită nevestele lung după mine
Bărbații-nțelepți le imită
Și urbea cu toată se-agită
C-atunci hotărăsc: e mai bine
Că cel care trece un test, a
Comis o dovadă în plus
Suport și afrontul adus:
Sunt cel mai urât din orașul acesta!
E drept că nu sunt cel mai deștept
Dar poate nu sunt nici cel mai prost
Când nu mă găsește beleaua în post
Ca omul onest, o aștept
Îmi place și mie siesta:
Cafeaua, luleaua, nevasta
Dar mă deprimă ideea aceasta:
Să fiu cel mai urât din orașul acesta!
001.162
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- ion untaru
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 182
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 32
- Actualizat
Cum sa citezi
ion untaru. “Cel mai urât.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ion-untaru/poezie/1786126/cel-mai-uratComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
