Poezie
Epigrame
1 min lectură·
Mediu
Ca-ntre olteni
Am oferit o carte-n dar
Atâta: pentru-un chil de țuică
Și-mi păru rău. Și nu știu că
Ne păcălirăm în zadar!
Auto-critică
Când m-apuc să beau, sunt un «viteaz»
Din sticle, damigene și canistre
Că-mi zice lumea: Hei, magistre,
Mai bea și apă, să te vedem treaz!
Unui neavenit
Când scrii strofă după strofă
Și tot ce scrii e-o catastrofă
De ce nu pui elanului căpestre
Măcar până faci rost de ceva... zestre?!
Unde sunt locuințele noastre
ieftine de altădată?
Atâtea blocuri au rămas
Din timpul ăluia-mpușcatul
Că dacă mai trăia un ceas,
Avea un coperiș tot natul
001.355
0