Poezie
neputința
1 min lectură·
Mediu
neputința fiecărei zile
m-a legat de mâini și de picioare
iar soarta m-a condamnat la exil
în mijlocul oamenilor
seara mă culc cu gândul la cocori
iar noaptea mă visez zburând
copilul ingenuu urcă în viață
pierzându-și puritatea,
omul matur coboară treptele
încercând să-și recâștige imperiile
oamenii pleaca dimineața de acasă
cu câte o întrebare pe fiecare umăr
și se întorc seara
cu câte două întrebări pe fiecare umăr
001.241
0