Poezie
Toamna fara nume...
1 min lectură·
Mediu
Cind mohorata ziua sa plinga va incepe
Peste pamint de frunze moarte acoperit
Si-n aer rasuna-va tipat strident-de iepe
Ce se caznesc sa nasca-dar manzul a murit
Cind trenuri lungi vor trece prin garile pustii
Caci nimeni nu mai pleaca si nimeni nu mai vine
Iar asteptate mame,in plinset de copii
Care au tinjit de dor,au ramas straine
Cind corzile viorii s-au rupt si lautarul
Batrin nu-si mai primeste pomana amarita
Si cine sa se-ndure de bietul mos-amarul
Acestei vieti cine il mai cinta...?
Cind cerul orb ne-apasa,umed si tirziu
Iar marile sfarima corabii in bucati...
Pe-o birna mai atirna aproape mort-un viu...
Cind treci pe la oglinda...sa vezi cum mai arati...
Prin paduri, cind lupii mai sfisie o prada
Si-un alpinist se rupe de coarda ce-l tinea
Iar singele ce-i urma pe-a muntelui zapada
Era de om sau cerb...dar cine mai stia...
Cind toate aceste umbre si pete de pe lume
Pentru o clipa poate va vor veni in minte...
Atunci veti intelege ce toamna fara nume
M-a ajuns din urma...mi-a luat-o inainte...!
023.379
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ion Nedelescu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 174
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
Ion Nedelescu. “Toamna fara nume....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ion-nedelescu/poezie/29788/toamna-fara-numeComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
INApreciez observatiile tale,Ioanid-de fapt meditasem si eu asupra acelorasi puncte-sper ca modificarea pe care am facut-o la strofa a doua sa corespunda mai bine intregului-deci atit formei cit si fondului.In ceea ce priveste ritmul ultimei strofe de care pomenesti(ultimul vers)-punctele de suspensie au rolul de a pastra ritmul(prin pauza pe care o impun).
Cum ti se pare acum...?
Cu bine,Jean
Cum ti se pare acum...?
Cu bine,Jean
0
Cind trenuri lungi vor trece prin garile pustii
Caci nimeni nu mai pleaca si nimeni nu mai vine
Iar asteptate mame in plinset de copii
Care-au promis ca vin-au ramas straine
e suparatoare si da un aspect saracacios (mai ales ca limba romana e atat de bogata in sinonime)repetarea vine, vin. Ce zici de:
Cind trenuri lungi vor trece prin garile pustii
Din care nimeni nu mai pleaca si nimeni nu mai vine
Iar asteptate mame in plinset de copii
Care-au promis c-ajung si le-au ramas straine
Parca suna mai curgator.
Si-ar mai fi de zis cate ceva pe ici pe colea. Dar numai la cerere.
PS: si tot de dragul ritmului si metricii (of, nu pot sa m-abtin) ultima strofa mi-ar suna cam asa:
Cind toate aceste umbre si pete de pe lume
Pentru o clipa poate va vor veni in minte...
Atunci veti intelege ce toamna fara nume
M-a prins incet din urma...mi-a luat-o inainte...!
Dupa cum vezi n-am zis decat de forma, pentru ca altfel poezia mi se pare foarte buna (cel putin concluzia din ultima strofa e cu totul neasteptata si foarte plastica in imagini de toamna).