Fă-mă, Doamne, să însemn
cât un car zidit în lemn,
cât un vierme de mătase
rozând frunzele cărnoase,
cât o floare de salcâm
răspândind spre cer parfum,
cât un ou sub o găină,
în plămada Ta
Fâlfâie lilieci prin orbita pustie.
Florile dor, ca și rădăcinile rupte.
E iarnă și prin mine tristețea adie.
Doar inima, durerilor lupte!
Închin această cameră. Și o sorb.
Pahar cu esență de
IM