Altădată

Altădată, Îți țineam calea la fântână... Știam Că nu poți trăi fără apă Altădată, Te găseam la horă Te-ntâlneam la bâlci, la târg Dar ne-am pierdut pe noi, Noi, azi nu le mai știm Poate că Dumnezeu și Dragostea Au votat împotriva nașterii Zeului Internet !!! Nu știu altă închisoare mai rece ca Internet Relay Chat ... toate bucuriile Raiului sunt pierdute iremediabil Ne-a lăsat Văzul Să te văd cum te chinui Auzul Să pot să te aud cum plângi Altădată Te Gustam Așa știam când ești dulce Atunci când aveai privirea acră Când vorbele tale erau sărate Sau când amarul tău se-neca în sufletul meu. Altădată te Adulmecam odată cu iarba cosită cu pomii înfloriți cu salcâmii și teiul care mă amețeau cu al lor parfum iar când în stomac simțeam un gol-acea foame de tine orice fum era o bucată din sufletul tău friptă aproape de a fi făcută scrum altădată mă simțeam ca o pasăre când săream în căpița de fân. Atunci, în poiană, când iarba rămânea aproape jumătate pe mine... eram mai Verde decât tinerețea pe care o aveam. În Îmbrățișarea ta Pierdeam o mie de păsări care Zburau din sufletul meu Către ceruri Grăbite să spună că și aici pe Pământ Mai este un Rai. Toate bucuriile Raiului se Adunau Atunci când amândoi ne Pierdeam într-o dragoste nebună Erai dulce, sărată, amară. Erai caldă dar parcă și rece-fior Miroseai a flori de mai Glasul tău, muzică divină Iar chipul tău Prima icoană la care sufletul meu a învățat să se închine!