Poezie
Poezie cu și despre rahat
1 min lectură·
Mediu
am uitat ziarul de ieri
îngropat în frunzele boschetului de măceș
la găsit max, barbarul, dimineață
l-am auzit chelălăind luuung
ca electrocutat
și a inceput sa împuște pereții
cu armata lui de muște verzi ce leorpăiesc
fecalele împrăștiate pe șantierele patriei
la granița dintre rețea și tipografie
pseudonimul literar jonglează
excrementul stropșit în cablurile internetului
redefinește metafora din poezia asta de rahat
în care versul se screme ca o stafie crăcănată
gata să izbucnească întrun râs sarcastic
eu mă ușurez fericit peste larvele fecundate
direct în cadavre de victimă sau călău fără prejudecăți
max pregătește terenul pisicii
pentru noaptea nunții
001461
0
