Ion Buzu

asa, textul functioneaza bine ca un colaj de stari foarte palpabile prin care trece personajul, situatii si amintiri de care se agata autorul, incercind sa reconstituie o stare pierduta.
modul in care vorbesti prin elemente ale cotidianului, reducind figurile de stil mi se pare foarte fain, de aceea as scapa de anumite fragmente care incurca la acest limbaj pe care il utilizezi. de ex. as taia strofa cu a fi tu insuti deoarece deviaza de la contextul concret. plus, primul vers din ultima strofa.
dupa mine, in textele tale situatiile sunt ele insasi poetice, functioneaza ca figurile de stil, nu cred ca merita sa faci incercari de a \"poetiza\".
in fine, mersi ca m-ai invitat sa comentez:)

buna.
sa stii ca acest text e unul care imi plac cel mai tare la tine, in special personajul din text.
inceputul este imaginea prin care percep textul, o fiinta legata la miini si la ochi, inutil, aproape inexistent, tratat cu cruzime de neputinta, singuratate, abandon, dragoste, neant...
plus, o serie de imagini care prind...

buna:)
stii, cind bukowski a fost intrebat ce-l face pe cineva sa scrie acesta a raspuns \"simplu, fie te asezi deasupra unei hirtii sau te arunci de pe un pod\". mie mi s-a parut o chestie interesanta... la fel ca si textul tau...