Poezie
Ingerul de mine pazitor
1 min lectură·
Mediu
Îngerul de mine păzitor
Îngerul mi-a sărutat gândul
Înroșidu-mi visul lung strecurat
În argintul scrijelit și rece
Al oglinzii de Murano
- Tu ești copilul meu
Născut din sunetul îngândurat și repede
Al nopții de sânziene…
- Nicicând aburul mișcat de cuvânt
Nu a fost atât de stăruitor și roșu
Numai că marginea oglizii
E mult
Mult prea tăioasă
Și buzele mele plâng
Plâng tremurânde ca o inimă
Ca o inimă plâng
Înroșindu-mi strigătul
Strigătul pe care părinții îl vor săruta
Ca niște îngeri cu aripi frânte și împreunate
Ritmul sacru cu miros de carne vie
Stăruia în inima mea
Ca un gând nemărturisit și ascuțit
În inima mea stăruia
Răstignindu-mă chiar în noapte Învierii
- Unde să mai plec înger de mine păzitor?
Din roșul soarelui am smuls tăcerea
E limpede și cald
Miroase-a lemn însângerat
- Hristos a înviat!
001.160
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 141
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 29
- Actualizat
Cum sa citezi
Ion Bogdan Stefanescu. “Ingerul de mine pazitor.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ion-bogdan-stefanescu/poezie/1786400/ingerul-de-mine-pazitorComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.