Poezie

Aversă

1 min lectură·13 ianuarie 2006

Mediu

Plouă și ninge... Ninge și plouă...

Pe-o stradă ascunsă cu pomi scuturați

Cu pași mărunți merg. E vreo nouă,

E seară și toți iar sunt plecați.

Plouă și ninge... Ninge și plouă...

Acasă încă nu am ajuns.

Aș vrea să vă spun ceva numai vouă,

Vă caut, dar parcă toți v-ați ascuns!

Plouă și ninge... Ninge și plouă...

Stupid, încă mai merg în neștire.

S-a dus vremea cea bună și plină de rouă

Și-ncep să alerg ca să simt o privire...

Ninge si plouă... Plouă și ninge...

Casa enormă și goală în care-am intrat

E rece și neagră. Totul se stinge.

Amintiri și prieteni. Toți m-ați uitat!

Ninge si plouă... Plouă și ninge...

Noaptea învăluie-n întunericu-i slut

Un om și o viața. Încet îl atinge

Cu bezna destinului ce l-a avut.

Ninge si plouă... Plouă și ninge...

Sunt mort, dar ciudat, mă simt încă viu

Tristețea-mi pe obraji lin se prelinge

În miliarde de lacrimi ce inund-un sicriu...

001.080

Ion Andrei. “Aversă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ion-andrei/poezie/160195/aversa

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.